C'era una volta un re

  • Stampa
Share


C’era na vota nu re c’aviva nu figghi chi non si vuliva maritari picchì non truvava nudda fimmina chi faciva pi iddu. Stu principi era nu tipu particulari, aviva nu modu soi di parrari. Nu iornu u re u chiamau e ci dissi : “ O ti trovi tu na mugghieri o ti la trovu ieu picchi non vogghiu muriri prima mi ti viu maritatu” U principi allura ci rispundiu. “ Patri, dassati mi vaiu in giru pu regno mi trovu na fimmina chi mi capisci”  e cussì partiu cu so cavaddu.


Camina, camina, passavuni i iorna e i misi, giravai pa muntagna e pa marina, ma non rinisciva a truvari chidda chi circava. Nu iornu arrivau nda nu paisi e mentri passava pi na strata vidi na bedda figghiola nfacciata a na finesra chi filava. Era propriu bedda e o principi ci piaciu assai, allura a salutau: “ Bonasira cu stu filu a stendi”.(Bonasira  a vui chi filati). Meravigghia da meravigghia, idda ci rispundiu: “ Bonasira a vui cu chissu ca vi pendi” (bonasira a vui c’avita a spada chi vi pende) .
Varda dda,  pinsau u principi, chista mi capisci e continuau : Picchì o scuro stati?” (picchì siti vistuta i niru?) Idda ci rispundiu: “Mi muriu u frati” A stu puntu u principi si convinciu cu capisciva e allura ci chiesi ospitalità: “……………………….” Idda ci dissi:” : "Vi pozzu dari a mangiari du bucu, mbiviri du purtusu e c'è nu pocu i raschiusu pu vosru pilusu" ( Vi pozzu dari a mangiari  n'ovu, mbiviri vinu da butti e c'è nu pocu i frenu pu vosru cavaddu). E cussì u principi si firmau  a durmiri nda stadda, ma prima mi si curca a mamma e u patri u nvitarunu a cena.
A mamma aviva priparatu nu pollu rustutu e u patri pinsau mi nci faci fari i parti all’ospiti. U principi allura tagghiau a testa e ci adessi o patri, l’ali ci dessi a mamma, u pettu a figghia e iddu si mangiau u restu. Poi iu mi si curca nda stadda, ma sintiva a mamma e u patri chi burbuliavunu cuntru a iddu. “ Bedda cosa chi fici! A nui ndi dessi i parti chiu scarsi e iddu si mangiau u restu” Sintiu però ca figghia u difindiva: “Patri, a vui vi dessi a testa picchì situ u capu da casa, a vui, mamma, vi dessi l’ali picchìi siti comu a sciocca pi nuatri figghi, a mia mi dessi u pettu picchì sugnu signurina e iddu si mangiau u restu”
A stu puntu u princi si fici cunvintu c’aviva truvatu a fimmina chi faciva pi iddu. U iornu dopo,  prima mi parti, a figghia ci offriu u cafè. U principi pigghiau a tazzina e ci dissi: ”Beddha sta tazza si non è sciaccata” iddha ci rispundiu :”Nossignori non sugnu zita”. Allura u principi si palesau e dissi c’a vuliva pi mugghieri. Turnau a palazzu pi priparari u matrimoniu, ma pinsau mi ci manda nu pinseru  pi ricambiare l’ospitalità: na spasa cu 30 ova, 7 iaddhini  e na damigiana i vinu. Chiamu nu serbu e ci dessi u paccu dicendu: “Portancillu a me zita e dicci cusì: ”U misi è i 30 iorna, setti iorna ‘ndavi a simana e a luna è china”.
U serbu partiu, ma strata facendu  ci vinni fami e, apriu u paccu , si mangiau du ova, nu pollu e si nbiviu nu pocu i vinu. Quandu ruvau nta zita  ci cunsignau u paccu e  ci dissi: U pincipi vi manda stu presenti e mi dissi mi vi dicu cu misi è i 30 iorni, setti ndavi a simana e a luna è china”. A zita apriu u paccu e si ndaccurgiu chi mancava caccosa.
Allura ci dissi o serbu: “ Ringrazia u principi e dicci cu misi è i vintotto iorni, a simana i sei e a luna non è china, ma ricorditi mi ci dici puru chi si voli beni a palumba non c’avi a minari o sceccu.” U serbu turnau davanti o principi e ci dissi:” A vosra zita vi saluta e mi dissi mi vi dicu cu misi è i vintotto  iorni, a simana i sei e a luna non è china.
Ah disgrazziatu, cominciau a gridari u principi,  cuminciandu a pigghiarlu a timpuliati. A stu puntu però u serbu si ricurdau da raccomandazioni da zita e ci dissi: “ Aspittati, mi dissi mi vi dicu  puru chi si voliti  beni a palumba, non c’aviti a minari o sceccu” Allura u principi ci dissi: “Pi stavota ti sarbasti” e non ci minau. Nu misi dopo si maritaru e vissiru felici e cuntenti e nui senza nenti.

By Angela e Oriella Diano (dalla mamma Saverina)         

In questo racconto mancano delle parti (indicate con i puntini), chiunque le ricordasse può aiutarci a ricostruire la storiella scrivendo all'indirizzo Questo indirizzo email è protetto dagli spambots. E' necessario abilitare JavaScript per vederlo.